Pe blogul său http://www.stareapresei.ro/,
jurnalistul Florin Budescu a pornit de la câteva consideraţii pe marginea cazului Bursa (citeşte amănunte despre "cazului Bursa" în arhiva http://www.stareapresei.ro/) şi a finalizat postul într-o analiză a presei româneşti post-decembriste.
Cu cea mai mare parte dintre concluziile şi afirmaţiile lui Florin Budescu sunt de acord. Şi eu consider că tabloidizarea presei româneşti este un fenomen păgubos. Dar nu este specific presei din România. Din păcate această tendinţă se simte şi în blogosferă.
Sunt absolut de acord cu Budescu atunci când afirmă că, citez: (...) "Nu trebuie să ne îndoim de faptul că tabloidizarea presei române are legătură directă cu formarea trusturilor şi cu tendinţele acestora de a face bani grei din prostirea cititorilor.". (...) "Atata timp cat mass-media intra pe mainile unor grupuri uriase de interese de afaceri, se asteapta cineva ca actele de coruptie la nivel guvernamental facute de aceste grupuri sa fie investigate de mass-media aflata sub un control strict? Eu nu". (...)
Florin Budescu propune şi câteva soluţii pentru a împiedica formarea grupurilor de interese. Soluţii pe care nu le pot împărtăşi în totalitate, cum ar fi "interdicţia de a forma grupuri de presă care trag din toate poziţiile.". În primul rând cine stabileşte că s-a format un trust sau un grupuri de interese care trag din toate poziţiile? Cine trebuie să-şi asume responsabilitatea unei asemenea cenzuri? Unde, în ţări cu tradiţie democratică, s-a mai dat o asemenea lege? Acolo unde democraţia este puternică, "grupurile de interese" nu rezistă. Dacă în România democraţia nu-i consolidată, eu spun că presa este ultima vinovată.
Vă invit să citiţi capitolele: Trustul, presa tabloida si rolul formativ; Cine scrie despre libertatea presei; Libertatea de a fi sclav; Cenzura versus Delictul de consemnare; Obiectivitatea versus delictul de opinie.
Un comentariu:
Presa din Romania nu mai este ce a fost imediat dupa 89.
Trimiteți un comentariu