28 august 2010

C Â N T Ă R I cu Tică Lumânare

Dacă este marţi este Tică Lumânare în clubul E... Varză.
MARTI 31 august ora 21,00 în E.....VARZĂ sărbătorim împreună 1 an de seri folk cu Tică Lumânare din Giurgiu.
Invitat special Radu Pietreanu(Vacanta Mare).

Clubul E... Varză: STR. EPISCOP RADU NR.28 zona Obor/Mosilor)
.........
Intrare liberă... narghilea moca... preţuri mici..... atmosferă ca la Vama Veche.
Din 17 august şi aer condiţionat.

Rezervări şi detalii la 0758058008 sau 0311065822
http://www.evarza.ro/

Greva fiscală

Am primit o leapsă de la prietenul meu de blogosferă SANDMAN (cel mai hăituit din ţara sa!). Subiectul: greva fiscală şi umilinţa la care ne supun guvernanţii. Ăştia de azi mai mult ca oricare alţii de până acum. Răspund acestei provocări încercat de o lehamite totală.
Am fost, suntem şi vom mai fi umiliţi încă mulţi ani de acum încolo pentru că avem o mare doză de păguboasă nesimţire naţională. Suntem o cireadă de boi mulţumiţi să primim o măciucă mai puţin decât ni se promite.
Greva fiscală este o soluţie doar în măsura în care mişcă lucrurile, schimbă ceva fundamental în atitudinea românilor. Dacă facem grevă fiscală ca un motiv să ne mai dăm încă o dată în spectacol vom face din nou jocul imbecililor de la conducerea ţării. În cazul acesta mai bine stăm în jugul nostru şi ne mulţumim cu biciul umilinţei pe spinare.
Iniţiativa jurnaliştilor şi artiştilor este binevenită şi trebuie dusă până la capăt. Doar ei mai au ceva autoritate în ţara asta şi pot coagula societatea civilă. Ar fi trist ca greva fiscală să se transforme într-o mişcare de protest leşinată aşa cum au fost mişcările sindicale de până acum. Este un test pentru societatea civilă din care facem parte cu toţii.
Leapşa merge către My Experience, Pepi Mustăţeanu, Cosmin Creţu şi Ionel Muscalu

27 august 2010

Vin ai noştri, pleacă ai noştri

Francezii ne-au trimis acasă ţiganii care locuiau în tabere improvizate la marginea Parisului. Asediul ţiganilor (refuz să le spun rromi) părea de neoprit. Francezii se plâng de disconfortul creat de cerşetori, de modul în care te stresează sau te agasează cu prezenţa.
Decizia autorităţilor franceze nu-i de condamnat. Până la urmă au luat o măsură ce se impunea. Din păcate nu este şi eficientă. Nu le poţi îngrădi ţiganilor, ca oricărui cetăţean al Uniunii Europene, dreptul de liberă circulaţie, doar pentru că sunt parte a unei etnii. Repatrierea nu rezolvă o problemă de fond ce ţine de cultură, de educaţie, de tradiţie, de şansă.

Am văzut sosirea ţiganilor bulgari pe aeroportul din Sofia. Între ţiganii bulgari şi ţiganii români există mari diferenţe de comportament, de atitudine în faţa camerelor de luat vederi şi modul în care se îmbracă sau se afişează în public. Ţiganii bulgari nu ţineau neapărat să iasă în evidenţă. Conştientizau faptul că îşi merită soarta de repatriaţi. Ai noştri mai aveau un pic şi încingeau un dans din buric în Aeroportul Băneasa. Unul dintre ei, un tânăr zdravăn, bine făcut, se lăuda că se ocupa la Paris cu cerşitul şi furatul şi i se părea a fi o îndeletnicire onorabilă. Ce să fur în România, în sărăcia asta? Unde să cerşesc, ce să muncesc?, îl întreba pe reporter, etalându-şi bijuteriile din aur.
Din păcate asemenea specimene, veniţi parcă din evul mediu, aruncă o lumină proastă pe întreaga etnie, creând o imagine deformată, de care profită Occidentul, acuzând autorităţile române că îi discriminează pe ţigani, că nu le oferă o şansă, că nu se fac suficiente eforturi pentru a-i integra. Chestii din astea deja răsuflate. Or lucrurile sunt tocmai pe dos. Uneori constat că avem de-a face cu o discriminare pozitivă. Ce mă deranjează enorm este faptul că occidentalii pun semnul egalităţii între asemenea indivizi şi restul populaţiei României.
Nu-mi fac prea mari iluzii că repatriaţii vor face mulţi purici în România. Nu s-au dus în Franţa să muncească cinstit. Întreabă-l pe unul dintre ăştia ce-i munca şi-ţi va spune că-i pentru fraieri. Aşa că se vor întoarce de unde au fost goniţi şi ciclul se va repeta.
Din fericire, ţiganii răspândiţi pe întreg teritoriul U.E. nu sunt toţi cerşetori, hoţi, sau violatori. Nu au toţi probleme cu legea. Unii îşi câştigă existenţa cinstit. Mulţi sunt în construcţii, dar cei mai mulţi cântă pe străzi sau în restaurante. Şi o fac excelent. Iată un exemplu

24 august 2010

Maternităţile la control

A trebuit să se petreacă o nenorocire, cum a fost cea de la Maternitatea Giuleşti - am putea spune de la crematoriul Giulesti - ca un bivol negru să se trezească şi să realizeze că suntem cu toţii într-un mare rahat şi că dacă mai dăm mult din mâini şi din picoare o să facem valuri de o să ne intre rahatul în gură.
Cu toţii am realizat că sistemul este parazitat, este distrus, este prost gestionat, este subfinanţat, înregistrează o criză acută de personal şi de tehnică medicală, mai puţin caftangiul fără ruşine de la Cotroceni, pentru care sistemul sanitar românesc este o gaură neagră.
Bivolul negru a dat năvală în maternităţile din ţară să vadă cum stă treaba şi a constatat că în majoritatea maternităţilor condiţiile sunt comparabile cu Epoca de Aur pe care am abandonat-o acum două decenii (de împliniri măreţe).
Au venit specialiştii de la minister şi la maternitatea din Giurgiu din cadrul Spitalului Judeţean. De ce au venit, ce au constatat ne spune medicul Basil Stoica: "După tragicul accident de la Giuleşti ne-am trezit cu un arhitect venit de la minister cu un plan de modernizare a maternităţii, dar proiectul era făcut după un plan vechi de 30 de ani, care nu-şi mai are corespondentul în realitate la Giurgiu. Era pur şi simplu făcut pe genunchi, într-un birou. Tot aşa s-a procedat şi când ni s-a micşorat numărul de paturi pentru a reduce semnificativ finanţarea spitalului, fără să se ţină cont că actualul spital are şi rolul de unitate de urgenţe”.
Au venit, au constatat şi au plecat înapoi în cotârleţ. Mă îndoiesc că se va realiza ceva care să îmbunătăţească cât de cât situaţia de la Giurgiu. Ceea ce se face acum, vâlva asta, agitaţia asta, simulacrul ăsta de interes este praf în ochii oamenilor. Câtă vreme idioţii vor fi la butoane, apăsând la întâmplare pe ele, nimic benefic nu se va întâmpla. Dacă totuşi se va întâmpla vreo minune, atunci este pură întâmplare.