17 septembrie 2009

Un poliţist la Curtea Internaţională a Drepturilor Omului

În data de 11.04.2009 am publicat aticolul "Funia pe cont propriu", unde aduceam în discuţie situaţia unui subofiţer de poliţie din Giurgiu, eliberat din fucţie pentru că "excesul său de zel" a tulburat apele unor boşi din minister.
Iată un scurt pasaj, ca să ne reamintim subiectul.
"Un fost poliţist din Giurgiu şi a pus legea cåpåtâi seara înainte de culcare, visând cå este un fel de Corado Catani. Omul şi-a luat (foarte) în serios misiunea dupå 1996, când, şi-a zis el, a venit vremea så le tragå scara celor ce s-au cocoţat mai presus de lege. Pe unde era şef de post, se låsa cu dosare penale, cercetåri, reţineri şi areståri în rândul celor ce li se rupea în paişpe de lege.
Ajunsese så întocmeascå 200 de dosare penale pe an. I se spunea "mâncåtorul de primari". La el nu conta culoarea politicå. Intransigenţa lui a început så deranjeze. La sugestia unora şi altora, omul a fost plimbat din post în post, dar nu ca så instaureze ordine şi disciplinå, ci så nu mai tulbure afacerile primarilor.
Stress-ul şi efortul depus i-au adus în dar un infarct. Iatå, şi-au zis cei ce-i cântåreau cu balanţå farmaceuticå orice mişcare, a venit momentul så scåpåm de el în cel mai elegant mod. Şi l-au pensionat fără voia lui, eliberându-l apoi din funcţie, motivând gestul cu, ţineti-vă bine, “interesul serviciului”.
Simţindu-se lucrat, omul a luat lupta pe cont propriu şi a apelat la Justiţie ca så demonstreze, cu acte beton-armat, cå este rodul unor aranjamente de culise, cå eliberarea din funcţie "în interesul serviciului" este, în fond, o recunoaştere a faptului cå deranja prin atitudinea sa intransigentå."

Omul nostru a urcat toate treptele justiţei în România, fără succes. În aceste confiţii a apelat la Curtea Internaţională a Drepturilor Omului. Dosarul său a fost înregistrat în anul 2002.
M-am întâlnit zilele trecute cu acest om şi l-am întrebat ce se mai aude cu procesul său. Fostul poliţist mi-a zâmbit şi mi-a spus: "După 5 ani de aşteptare, am câştigat. Juraţii au fost din Europa, Australia şi Africa. În anul 2002 am avut câştig de cauză şi în România la ultima curte de apel. Ministerul de Interne trebuia să-mi achite 1,5 miliarde de lei. Ceea ce însemna circa 30 000 de euro la vremea respectiva. Ministerul nu a fost de acord. Am apelat la Curtea Internaţională a Drepturilor Omului şi după 5 ani (în anul 2007) am primit sentinţă favorabilă. Banii i-am încasat imediat, în anul 2007. Nu au vreut să-mi dea 30 000 de euro în 2002, mi-au dat 98 000 de euro în 2007.".
Orice alt comentariu din partea mea este de prisos.

16 septembrie 2009

Asociaţii de locatari în pragul falimentului


Datoriile asociaţiilor de locatari din Giurgiu către S.C. Apă-Canal se ridică la 6 miliarde de lei, în condiţiile în care 1000 litri de apă costă 3,5 lei! Datoriile asociaţiilor de locatari către Direcţia de Gospodărie Comunală pentru ridicarea gunoiul menajer se ridică la 19 miliarde de lei. Datoriile asociaţiilor de locatari către furnizorul de căldură au ajuns la 112 miliarde de lei.
Furnizorul agentului termic nu mai este dispus să reeşaloneze datoriile istorice. Asociaţiile care nu-şi achită datoriile nu vor primi căldură în iarna aceasta! Conducerea CET Giurgiu ameniţă asociaţiile cu datorii uriaşe şi care, cu siguranţă, nu vor avea posibilitatea să le achite, că vor fi scoase definitiv din sistem. Debranşarea nu exonerează de răspundere asociaţiile. La datoriile istorice se vor adăuga penalităţile. Rebranşarea se va face doar în situaţia în care asociaţia îşi va achita datoriile restante plus costul debranşării şi rebranşării.
Pentru a porni CET-ul din Giurgiu pe gaze naturale, S.C. VIROM solicită 60 de miliarde de lei într-un cont de garanţie la care să apeleze în situaţia în care consumatorul nu-şi achită factura.
Rezervele de păcură la CET Giurgiu ajung doar pentru o lună de funcţionare pentru două cazane mici, destinate încălzirii oraşului. Se va apela la stocul de păcură doar în situaţii extreme şi numai cu aprobare de la Guvern.

Materiale media gratuite pe youthmedia.org.ro

www.youthmedia.org.ro este prima platformă românească cu conţinut gratuit de media, unde tinerii pot să difuzeze, să exploreze şi să creeze împreună materiale de calitate jurnalistică în format video, audio, foto, PDF şi text.

Carta Europeana a Libertatii Presei

Art. 1 Libertatea presei este vitala pentru o societate democratica. Autoritatile statului trebuie sa o sustina si sa o protejeze, sa respecte diversitatea media jurnalistica in toate formele sale de diseminare cat si in misiunile sale politice, sociale si culturale.

Art. 2 Cenzura este strict interzisa. Trebuie sa existe garantii ca jurnalismul independent, in orice media, este liber de persecutii, represalii, interferente politice sau de reglementare ale statului. Statul nu va supune unui proces de autorizare presa si media online.

Art. 3 Dreptul jurnalistilor si media de a aduna si disemina informatii si opinii nu trebuie sa fie amenintat, restrictionat sau sanctionat.

Art. 4 Protectia surselor jurnalistice trebuie strict respectata. Orice tip de perchezitii ale redactiilor sau altor locatii ale jurnalistilor cat si supravegherea jurnalistilor sau interceptarea comunicatiilor acestora, cu scopul de a identifica sursele de informare sau de a viola secretul redactional sunt strict interzise.

Art. 5 Toate statele trebuie sa se asigure ca media, in indeplinirea misiunilor sale, se bucura de o deplina protectie a legilor, a unui sistem judiciar independent si de protectia autoritatilor. Aceasta se aplica mai ales pentru a proteja jurnalistii si colaboratorii lor , in cazul unor actiuni de hartuire sau atacuri la integritatea lor fizica. Incalcarea acestor drepturi sau orice amenintari cu incalcarea lor, trebuie sa fie atent investigate si pedepsite de justitie.

Art. 6 Existenta si independenta economica a media nu trebuie puse in pericol de catre institutiile statului, institutii aflate sub influenta statului sau de catre alte organizatii. Amenintarea cu sanctiuni economice este deasemenea strict interzisa. Companiile private trebuie sa respecte independenta editoriala a media. Ele trebuie sa se abtina atat de la a exercita presiuni asupra continutului editorial cat si de la a incerca sa amestece publicitatea cu continutul editorial.

Art. 7 Institutile statului sau cele aflate sub influenta statului nu trebuie sa ingradeasca libertatea de acces la informatii a media si a jurnalistilor. Ele au obligatia de a sprijini misiunea media si a jurnalistilor de a informa.

Art. 8 Media si jurnalistii au dreptul la acces neingradit la toate stirile si sursele de informare, inclusiv la cele din afara tarii. Pentru a-si indeplini misiunea de a informa din strainatate, jurnalistii trebuie sa primeasca fara intarziere vize, acreditari sau orice alte documente necesare.

Art. 9 Publicului trebuie sa-i fie garantat accesul liber la orice media sau sursa de informatii, nationala sau internationala.

Art. 10 Statul nu poate restrictiona accesul la profesia de jurnalist.

13 septembrie 2009

Turda, oraşul portocaliu


Am primit pe e-mail un faximil de la un locuitor din municipiul Turda, cu rugămintea de a-l publica.

Este vorba despre o adresă, semnată de primarul municipiului, ec. Tudor Ştefanie, cu următorul conţinut:

Către S.C…………………

Prin prezenta vă informăm că HCL nr. 22/2005 modificată şi completată prin HCL nr. 150/2006 prevede la art. 14, lit. a. că agenţii economici şi alte persoane juridice de pe raza mun. Turda au următoarele obligaţii:

“Să întreţină în stare corespunzătoare clădirile, tonetele, chioşcurile unde îşi desfăşoară activitatea cu titlul de folosinţă sau în proprietate, prin zugrăvirea şi vopsirea exterioară a clădirilor, să remedieze defecţiunile la instalaţiile de apă, canal, etc…”

Vă solicităm ca în termen de 72 h să finalizaţi lucrările de reparaţii şi vopsirii exterioare la faţada clădirii pe care o deţineţi în Turda, str……………………… Culoarea stabilită este portocaliu.

În cazul în care nu vă veţi conforma veţi fi sancţionaţi potrivit legislaţiei în vigoare.


PPRIMAR
TUDOR STEFANIE

DIRECTOR TEHNIC
EMIL DARDAI

N.B. Primarul Tudor Ştefanie este membru al PD din 1996, vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean al PD Cluj 1996-2004, secretar general al Biroului Permanent Judeţean al PD Cluj din 2004, preşedinte al Padtidului Democrat-Liberal Turda.

Până aici s-a ajuns cu paranoia. Orice alte comentarii sunt de prisos.