Prin anul 1996 s-au pus bazele filialei Giurgiu a Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Ne-am strâns câţiva lucrători de prin presa locală, am susţinut un fel de examen şi iată-ne înscrişi într-o unuiune şi cu o legitimaţie (care nu ne-a folosit la nimic). Minunea asta a durat vreo 3 ani, după care s-a ales praful. A rămas de filială doar numele. Prin anul 2002 s-a găsit un băiat din presa locală să reactiveze filiala. Avea el un interes, că doar nu sunteţi aşa de naivi să credeţi că ar fi vreun samaritean.
Iar s-au strâns băieţii şi fetele la taifas şi la reconstituire. De data aceasta, pe lângă cei câţiva mai vechi de prin presă au apărut şi colegi noi. Dacă în anul 1996 vorbeam de 3 jurnale, în 2002 Giurgiu avea pe piaţa media vreo 6 jurnale şi două televiziuni. La reconstituire s-au adumnat, aşadar, vreo 15-16 lucrători în presă. (Sesizaţi probabil faptul că evit să le spun junalişti. Într-o zi poate am să vă spun şi de ce.). Dacă la constituire am fost printre lucrătorii din presă, de data asta, nu am mai fost. Invitat. Alături de mine au fost trecuţi cu vederea alţi vreo 10 colegi. Ehei, poveste veche. Nu intru acum în detalii.
S-au ales care cu funcţii, care fără, care cu orgolii nesatisfăcute, care cu botul umflat. Noua formulă a funcţionat vreo 3 ani, după care a fost lăsată ca şi prima în paragină.
Zilele trecute iar ne-am readunat (lucrătorii din presă) ca să refacem ce nu suntem în stare să avem. Adică o filială a UZP la Giurgiu.
Totul a decurs binişor. Ca la o berică. Ne-am salutat, ne-am gratulat. Am vorbit discuţii. Am stabilit că ar fi cazul să intrăm şi noi în rândul lumii, să avem o filială a UZP care să ne apere interesele. (Care interese?). Am stabilit să ne mai întâlnim într-o zi (când?) să depunem adeziuni, să împărţin funcţii (să vezi ce halimai va fi!).
Când să zicem: aşa să ne ajute Dumnezeu, a intrat dracu între noi. Cum că de ce vrea şi ăla să fie membru, ce caută celălalt între noi... ăla este subordonat politic, celălalt a fost comunist...Şi uite aşa, am mai pus de o reconstrucţie a uniunii dezbinării la Giurgiu.
2 comentarii:
Domnule Metaxa, il preiau sa-l pun si la mine, ca eu nu stiu sa scriu asa ca tine, sa-i injur pe toti si sa nu se supere niciunul?Si sa spun ca e al tau si ca cine nu intelege sa te caute? Asa, ca sa inteleaga tot poporul cine, ce, cu cine, de ce, cand si mai ales pentru ce, ca eu asta tot nu inteleg!
De la mine ca de la Banul Ghica. Preluati si dati mai departe, cat mai departe. :) Cine nu intelege de ce sa ma caute? Sa stea cu picioarele in apa rece pana pricepe. Cine stie... pricepe, cine nu... paguba-n ciuperci. Sa se scoale de la masa si sa nu ne mai consume aerul de pomana. Sa fii iubit si fericit.
Trimiteți un comentariu