NOI…

Am primit pe e-mail, de la o prietenă dragă din Suedia, acest mesaj. Nu ştiu cine l-a scris. Nu are importanţă. L-am citit, l-am postat, îl dau mai departe oricui doreşte să-l preia.

Sictireli

Noi… cei născuţi la începutul anilor 50, 60, 70, vedem acum în anul 2010 cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani. Avem amintiri despre primii paşi pe Lună, despre războaie sângeroase, avem cultură generală, pentru că asta însemna ceva cândva. Noi suntem cei care am jucat “De-a v-aţi ascunselea” , “Castel”, “Raţele şi vânătorii”, “Ţară, ţară , vrem ostaşi”, “De-a prinselea”, “Hoţii şi vardiştii”, ultimii care au strigat “Un doi trei, la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am făcut petreceri video (închiriam un video şi stăteam să ne uităm la filme 2 zile închişi în casă), primii care am văzut desene animate color, primii care am renunţat la casete audio şi le-am înlocuit cu CD-uri.
Noi… am purtat jeansi elastici, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci. Cine avea blugi de firmă gen Lee sau adidas Puma era deja lider de gască. Noi… nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.
Noi… am fost ultimii “Şoimi ai Patriei” şi ultimii “Pioneri”. La grădiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză…Şi am cântat la aniversări MULŢI ANI TRAIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas .. şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea incă televizor. Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, şi abia aşteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum sau puştile alea absolut superbe cu apă. Între timp ne consolam cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Uite un motiv bun să nu mergem la şcoală.
Noi… am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys şi Take That, şi încă nu auzisem de manele. Singurele melodii de joc la chefuri sau nunţi fiind horele, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam!
Noi…spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit şi ascultat până la epuizare Led Zeppelin, Deep Purple, Jimi Hendrix, Abba şi de Queen, dar am ascultat şi vedetele gen 50 Cent şi Britney Spears. Am citit “Licurici”, “Pif”, Cireşarii, şi am băut Cico şi Zmeurată şi ni s-a părut ceva extraordinar când au aparut primele sucuri “de la TEC ” fără să ne fie teama că “au prea multe E-uri”, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticla de suc fără teamă de virusuri.
Noi… am băut prima Coca-Cola la sticlă şi am descoperit Internetul. Noi… nu ne dam bip-uri, ne fluieram să ieşim afară. Noi… nu aveam dolby surround system, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului. Nu aveam Nintendo sau Playstation, ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumparam şi le uitam pe dulap, pline de praf. Abia aşteptam la chefuri să jucăm “Fantanita”, sau “Flori, fete sau băieţi” sau “Adevăr sau Provocare” sau orice ne dădea un pretext să “pupam pe gură” pe cine “iubeam”.
Noi… suntem cei care “solicitam prietenia”, roşeam la cuvântul “sex”, dădeam cu banul cine să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă şi să le aruncăm în capul colegilor. Noi… am completat mii de oracole, sperând că persoana iubită va citi acolo unde scrie “De cine îţi place?”, că ne place de ea.
Este uimitor că încă mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicletă fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cădeau din greşeală pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfăcute de copii. Nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier. Nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncăm. Părinţii noştri nu au “child proof the house”, ne-au trimis să cumpărăm bere şi vin de la alimentara, şi câte un pachet de ţigări de la tutungerie.
Noi… am auzit cum s-a tras la Revoluţie, unii am şi fost martori oculari, am şi particiupat. Noi… am fost martorii a trei schimbări de bancnote şi monede. Noi… am râs la bancurile cu Bulă, pe care le-a compus cumplita Securitate, contemporana nouă.
Noi… am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV salutând România. Noi… suntem cei care mai ţinem minte emisiunea “Feriţi-vă de măgăruş“. Noi… suntem o generaţie de învingători, de visători, de “first-timers” … Dar suntem şi generaţia care vede limpede cum ne pierdem ţara. Noi ştim că duşmanul este în interior şi nu afară… Noi… suntem ultima genaraţie de sacrificiu a lui Ceauşescu şi prima de după Revoluţie. Noi… am pierdut de două ori. Şi atunci şi acum.
Azi, suntem la fel de săraci. Dar am devenit liberi! Ce putem face azi cu libertatea? Doar atât să ne opunem manelizării, vandalizării, imbecilizării sau becalizării programate a României! Dacă citeşti, dacă ai căzut un pic pe gânduri, eşti de-al nostru ! Numai în acest caz te rugăm să trimiţi mai departe! Poate învăţăm împreună să ne apreciem şi să nu ne mai vindem pe nimic! Alătură-te nouă şi trimite la toată lumea acest mesaj!
Să ai o zi bună!