Preşedintele Traian Băsescu şi-a trecut in C.V. victoria împotriva lui Adrian Năstase, considerând că astfel a făcut un mare bine României, că a mântuit-o de Satana. Îl asigur pe Preşedinte că, la momentul respectiv, oricine candida împotriva lui Năstase avea mari şanse să câştige. Chiar şi o bornă kilometrică. În plus, să ne amintim că nici până astăzi nu s-a elucidat mecanismul, suspect, al balotajului dintre cei doi. Pentru mine, ca pentru foarte mulţi, egalitatea dintre cei doi, rămâne un mister. Aşa că Băselu, să ne scutească de astfel de atitudini mesianice.
După 5 ani de la trecutele alegeri prezidenţiale, Traian Băsescu ne asigură, hăhăind, că a fost omul providenţial pentru România, lăsând totodată impresia că încă nu s-a decis dacă să mai candideze pentru un nou mandat. El ştie bine că îşi doreşte să candideze, dar, alunecos şi îmbârligător cum îl ştim, mai lasă capacul pe oală până pe la vară când se mai potolesc spiritele şi oamenii sunt în vacanţă. Atunci Băsescu va detona bomba şi va agita apele liniştite ale politichiei. Este ştiut că atunci când realitatea înconjurătoare este limpede şi aşezată, Băsescu e agitat. Şi, din contră, când apele politichiei româneşti sunt tulburi, oamenii agitaţi, societatea cu nervii întinşi la maximum, atunci el se simte liniştit, ca un căpitan pe punte, scanând orizontul cu binoclul.
La cât de imprevizibil este uneori, instinctiv şi impulsiv, Traian Băsescu este capabil de o supriză de proporţii. Aşadar, ne putem aştepta la un anunţ de renunţare la candidatură. Media va lua foc, dintr-o dată lucrurile se vor pune în mişcare, furtuna se va declanşa. Taifunul Băsescu va lovi din nou. Socoteala e simplă. Dacă sondajele vor arăta, implacabil, că nu are şanse în faţa vreunui candidat dacă va intra în turul II, atunci se va decide. Îşi va canaliza întreaga energie în promovarea unui candidat pe fruntea căruia a pus el mâna. Poate chiar va lăcrima un pic. Mai apoi va deveni prim-ministru, după modelul Putin, pe care-l admiră în taină, să taie şi să spânzure după bunul plac. Va lua Criza de coarne. Haina de preşedinte îl strânge, nu-i conferă libertate în mişcări. Ca preşedinte poate, cel mult, să joace, or el vrea să impună ritmul şi muzica.
Preşedintele ne asigură că la finalul mandatului, fie acesta, fie cel viitor, se va retrage din politică, chibiţând de pe margine. Vrea să devină un nou Brucan. Mă rog, dacă se va putea ţine de cuvânt, dacă nu cumva s-a răzgândit deja. A promis multe, a realizat extrem de puţine, omul ce se crede Mesia naţiunii, acest ratat “Tătuc”.
Băsescu ne spune că decizia sa de a candida sau nu, depinde de criză. De criza cui, domnule Preşedinte?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu