În apărarea lui Traian Băsescu

N-am putut pricepe niciodată cum pot sta alături, fără să se jeneze, fără să se simtă stingheriţi, oameni de ştiinţă în faţa cărora să scoţi pălăria, să te faci preş, şi lepre, farisei, impostori. Odată cu primirea (şi) a lui Traian Băsescu în Academia Oamenilor de Ştiinţă, doar pentru că pe vremea când era Primar General al Capitalei a semnat o hârtie prin care Academia se mută într-un imobil, acest reper al intelighenţiei româneşti este la un pas să se transforme într-un fel de codrul în care se ascund lotri.
Să-l vezi pe (academicianul)Traian Băsescu alături de iluştri oameni de ştiinţă care ar face cinste oricărei instituţii similare din lume, este o glumă de prost gust, la care doar Băsescu şi familia lui poate râde.
Înţeleg că atribuirea titlului de membru de onoare s-a făcut prin vot. Cu atât mai grav. Dacă ar fi fost o decizie a Senatului, aş fi zis că sunt acolo nişte zaharisiiţi, aiuriţi de cifre şi calcule. Acceptarea lui prin vot deschis, arată că cel puţin jumătate plus unu dintre academicieni nu au coloană vertebrală, sunt limax-uri.
N-as fi avut ce comenta dacă Traian Băsescu şi-ar fi adus în vreun fel contribuţia la potenţarea ştiinţei româneşti, dacă ar fi avut măcar un doctorat, un referat, o lucrare ştiinţifică... Chiar el recunoştea că citeşte de 5 ani aceeaşi carte. Când eşti preşedintele unei ţări în care profesorii, cercetătorii, oamenii de ştiinţă fac grevă, este imoral să fii membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă.
Traian Băsescu poate cel mult să fie membru cu drepturi depline al Academiei de Făcut de Râs. Acolo cu singuranţă şi-ar găsi locul în Senat. Ar putea fi chiar preşedinte pe viaţă.
Când văd, totuşi, cine populează astăzi Academia, cu voia dumneavoastră ultimul pe listă Ion Iliescu, nu pot să zic decât: aşa vă trebuie!
Să fim bine înţeleşi. Postarea de faţă se vrea a fi una în apărarea lui Traian Băsescu, pentru că el nu are nicio vină în toată această tărpşenie. Nu cred că a ajuns până acolo încât să tragă sfori, el sau interpuşi, să fie primit. Să fie primit! Au zis alţii, cum spuneam, mai slugarnici, mai fără coloană vertebrală. Mai mult, Băsescu ar putea specula momentul. I s-a ofertit chiar prilejul să intre în istorie printr-un gest imperial, că tot se numeşte Traian, să refuze cu detaşare. Domnilor, vă mulţumesc, dar sunt alţii mai vretnici de a îmbrăca roba academică. Băsescu este la un pas de Istorie. Îl va face?